Rus – Ţapul de import, slut de un corn (VIDEO-Galerie FOTO)

Scandal pe Valea Someşului, după ce unul dintre cei mai valoroşi ţapi din zonă a rămas fără un corn. Incidentul s-a produs în localitatea Rus din judeţul Sălaj, în momentul în care un mascul din  rasa Alpină Franceză a fost lovit cu un par. Fără un corn, animalul nu mai are valoare economică pentru a putea fi vândut, spun proprietarii. Cel mai mare necaz este însă faptul că nu se mai împerechează cu femelele, pentru a spori numărul exemplarelor, din rasa proaspăt adusă în zonă. 

Gavril şi Rodica POP din Rus –Sălaj au fost printre puţinii localnici de pe Valea Someşului care au în gospodăria lor, capre din rasa Alpină Franceză. Animalele au fost aduse în ţară din Franţa, în cadrul unui proiect prin care se urmăreşte ameliorarea şi creşterea animalelor pentru producţia de lapte. Caprele franceze deţin recordul la producţia de lapte, iar în cadrul proiectului, la rândul lor, toţi proprietarii ce au primit animale franţuzeşti, trebuie să dea mai departe iezii fătaţi, altor gospodari din zonă. Din cei patru iezi primiţi acum doi ani de către familia POP, unul a fost mascul, iar în prezent a devenit un ţap de toată frumuseţea, cu un viitor genetic remarcabil, cotat ca al doilea în zonă, ca valoare.

Ghinionul a stricat însă socotelile familiei, în proiectul de înmulţire şi dezvoltare a rasei, după ce un vecin teribilist a lovit ţapul cu un par peste cap, iar animalul a rămas fără un corn. Valoerea de vânzare a unui mascul din rasa Alpină Franceză poate ajunge şi la 1000 de euro, iar ţapul în cauză,.valora până săptămâna trecută în jurul la 600 euro, valoare care a fost pierdută, odată cu cornul  stâng.

Pentru paguba economică suferită şi trauma emoţională provocată ţapului, proprietarii au făcut plângere la poliţie pentru rele tratamente aplicate animalului. Ei sunt hotărâţi să înceapă şi un proces la tribunal. O împăcare prealabilă între cele două părţi nu a fost posibilă, deoarece vecinul teribilist nu a dat curs dialogului iniţiat în acest sens, iar eventualele compensaţii financiare nu vor putea face să crească din nou cornul înapoi pe capul animalului.

Medicii veterinari spun că lovitura primită de ţap a fost una serioasă, iar în funcţie de evoluţia rănii, sunt totuşi şanse ca animalul să se vindece. Însă în ceea ce priveşte cornul, ţapul va rămâne slut pentru tot restul vieţii.

 

Buzaş – Ziaru’ satului (VIDEO)

Bucurie şi hlihozeli la tot pasul, în Buzaş. Oameni cu simţul umorului dar şi întâmplări cu măsură. De la tenor  şi până la simplul ţăran cu palmele crăpate de muncă, buzăşenii şi-au îngrijit şi păstrat impecabil ''micul univers''. Dovadă poate fi şi impresionanta arhivă video şi foto, surprinsă de-a lungul anilor. Cu necazuri şi bucurii. ... Read more

Fântânele Rus – UNICAT: Ouă pentru Paşte culese din… copac! (VIDEO-Galerie FOTO)

Pus-ai scara la răchită, mă?! Hai şi te suie după uouă că io nu mă poci sui - amu ni!'' Sunt vorbele auzite de către Şandoru' Bencului  în fiecare seară din gura nevesti, câtu-i anu de lung. De Paşte însă, situaţia se schimbă şi vorbele capătă importanţă mai mare. Cum ouăle sunt la mare căutare, ... Read more

Rus – Nea Ion ecologistul şi casa din PET-uri (VIDEO-Galerie FOTO)

Îşi spune Nea Ion iar sătenii îl strigă Ecologistu'! Asta după ce a curăţat Şomeşul de gunoaie de unul singur, gunoaie cu care şi-a construit propria casă! Acum îşi doreşte şi un sat, numai al lui! Iarna ţine căldură şi vara multă răcoare. Aşezarea poate fi  prezentă în visul oricărui agent imobiliar, însă nu este ... Read more

Rus – Monografie (Galerie FOTO)

Rus-motiv popular

Primele informaţii despre comuna Rus, care atestă o aşezare omenească, sunt din neoliticul superior. Este vorba despre un depozit de bronz datat din perioada hallstatului timpuriu, descoperit în condiţii necunoscute undeva în jurul anului 1864.
MonografieObiectele găsite în locul numit ’’Şesul lui Măican’’ pot fi văzute în Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj Napoca. Două celturi, o psalie, o falera cu tortiţe, un inel sau un ac cu gâtul umflat, sunt câteva din obiectele preistorice găsite aici. În epoca romană localitatea făcea parte din provincia Dacia, aflându-se în zona sistemului de apărare romană dintre Tihau şi Căşei. Vremurile foarte îndepărtate au lăsat în urmă şi legenda unei cetăţi, despre care orice localnic poate pomeni. Edificiul ar fi fost lângă Dealul Runcului, în fundul unui pârâu ce poarta şi astăzi numele de Pârâul Cetăţii.
De la prima atestare documentara, în anul 1325 când denumirea satului era Symisne, de la valea ce curge şi astăzi prin hotarul satului dinspre localitatea Şimişna şi până la începutul secolului XIX în monografia lui I. Kadar,  sunt menţionate mai multe familii de iobagi. Cele mai cunoscute nume se păstrează şi astăzi: Rafa, Bora,Pop, etc. Potrivit aceleiaşi monografii la începuturi satul ar fi fost amplasat pe malul drept al râului Somes pe platoul numit Rafeni. Aici a existat o aşezare omenească până la 1630 iar în 1781 se afirmă că Rafenii au aparţinut întotdeauna de Rus.
O legendă bine păstrată în memoria colectivă pomeneşte de un etnic rus, ce ar fi trecut râul pentru a căuta lemne de răchită  bune de coveţi ( vase mari cioplite din lemn). Ar fi găsit un loc de stabilire şi ar fi întemeiat localitatea.Această legendă explică mai direct numele localităţii, de Rus.
Perioada 1713-1714 aduce odată cu menţionarea impozitelor o statistică mai clară. La aceea vreme în sat erau înregistraţi 10 jeleri, 4 iobagi şi 2 familii nobile, în total 80 de suflete. La începutul recensământului întocmit de habsburgi în anul 1787 numărul oamenilor în sat era de 603 iar populaţia majoritar româneasca. Ţărănimea era aservită şi apare scindata în pătura iobagilor (posesori de sesii –de pământuri date în folosinţă) şi pătura jelerilor (acei ţărani ce nu aveau pământ şi trăiau din munca braţelor pe moşiile nobililor).
Localitatea Rus de la începuturi şi până astăzi a avut o populaţie compact româneasca ce şi-a păstrat nealterată fiinţa naţională în ciuda cruntelor şi îndelungatelor asupriri străine.

Localitatea Rus-File de istorie
Autori:  Onorica MUREŞAN şi Ana-Maria MUREŞAN

Rus-motiv popular

Rus-motiv popular