Un comentariu la „Şimişna – De-a lungu’ satului – ”Centru” (Galerie FOTO-2)”
“ŞIMIŞNENI” ştiţi de unde vine denumirea de Valea Mănăstirii ?
Prin secolul XVII, în secolul XVI sau în 1658, pe Valea Mănăstirii a fost construită o mănăstire. Acum să vă spun povestea acestei mănăstiri.
Potrivit tradiţiei, mănăstirea şi-a încetat activitatea la începutul sec. XVIII, când ultimul călugăr a fost spânzurat de un român din Pustuţă ( comuna Bobâlna, jud. Cluj ). Informaţia este inexactă, mănăstirea fiind menţionată în 1763 şi 1772, cei drept fără vieţuitori. Biserica a fost vândută credincioşilor din Pustuţă care, la rândul lor, au vândut-o celor din Antăş. Din lemnul acestei biserici şi al alteia de la Bobâlna şi-au construit cei din Antăş un nou locaş de cult în 1910.
Tradiţie sau realitate, faptul este consemnat în pisania de deasupra uşii de intrare în biserică. În micul cor al bisericii se păstrează uşa din lemn de stejar a fostei biserici a mănăstirii din ŞIMIŞNA, pe care scrie-1598.
“ŞIMIŞNENI” ştiţi de unde vine denumirea de Valea Mănăstirii ?
Prin secolul XVII, în secolul XVI sau în 1658, pe Valea Mănăstirii a fost construită o mănăstire. Acum să vă spun povestea acestei mănăstiri.
Potrivit tradiţiei, mănăstirea şi-a încetat activitatea la începutul sec. XVIII, când ultimul călugăr a fost spânzurat de un român din Pustuţă ( comuna Bobâlna, jud. Cluj ). Informaţia este inexactă, mănăstirea fiind menţionată în 1763 şi 1772, cei drept fără vieţuitori. Biserica a fost vândută credincioşilor din Pustuţă care, la rândul lor, au vândut-o celor din Antăş. Din lemnul acestei biserici şi al alteia de la Bobâlna şi-au construit cei din Antăş un nou locaş de cult în 1910.
Tradiţie sau realitate, faptul este consemnat în pisania de deasupra uşii de intrare în biserică. În micul cor al bisericii se păstrează uşa din lemn de stejar a fostei biserici a mănăstirii din ŞIMIŞNA, pe care scrie-1598.